INTERVIU Maria Baciu, actriță: „Urechea muzicală, simțul ritmului şi vocea cultivată sunt vitale pentru un actor.”

INTERVIU Maria Baciu, actriță: „Urechea muzicală, simțul ritmului şi vocea cultivată sunt vitale pentru un actor.”

INTERVIU Maria Baciu, actriță: „Urechea muzicală, simțul ritmului şi vocea cultivată sunt vitale pentru un actor.”

Explorează rubrica INTERVIU și descoperă-i pe tinerii creatori de teatru și film dincolo de scenă sau de marele ecran. Află de ce au ales să urmeze o carieră artistică, ce îi motivează și cine sunt oamenii care îi inspiră. 

Maria, înainte de a studia actoria, ai urmat cursurile Universității Naționale de Muzică București. Ce te-a făcut să te îndrepți spre teatru și cât de mult te-a ajutat experiența de muzician în actorie?

Într-o zi, una dintre profesoarele mele m-a distribuit într-un rol de bătrână în cadrul unui spectacol folcloric. Spectacolul a fost un succes şi atunci am înţeles că îmi pot completa devenirea artistică adăugând interpretarea. Acela a fost momentul când m-am hotărât să dau la facultatea de teatru. Urechea muzicală, simţul ritmului şi vocea cultivată sunt vitale pentru un actor. Pentru mine a fost de un imens ajutor Conservatorul în acest sens.

Urechea muzicală, simţul ritmului şi vocea cultivată sunt vitale pentru un actor.

Cum vezi tu că ar decurge, în mod ideal, procesul de creație al unui spectacol?

Din punctul meu de vedere un proces ideal de creaţie porneşte de la a înţelege – ideea, textul, regia, personajul, relaţiile dintre personaje – şi de la a ne adăuga unul pe altul astfel încât să putem juca un spectacol pe orice fel de scenă, în orice fel de decor.

Ce artiști români urmărești și de ce?

Îi urmăresc pe toţi actorii români, în special pe Oana Pellea şi Maia Morgenstern, pe care le admir pentru fineţea, forţa şi profunzimea trăirii pe scenă.

Ajungem și la Cosmonauți sau Dincolo e mai bine… Care a fost cea mai mare provocare pentru tine în lucrul la acest spectacol?

Mi-a fost foarte greu să „mă îmbrac” în personaj. Bucuriile ei nu sunt ale mele; la fel şi simplitatea.

Ce te-a ajutat cel mai mult în conturarea personajului tău ?

Eu mi-am înţeles personajul dinspre exterior spre interior, dinspre gesturile lui fizice înspre stările lui sufleteşti.

Ce ți-a plăcut cel mai mult la repetiții și ce consideri că ai descoperit în urma acestei experiențe?

Faptul că n-am fost presaţi de timp şi că am putut crea liber, chiar şi zeci de variante de personaje dacă doream.

Pe lângă Cosmonauți sau Dincolo e mai bine…, care a fost o altă experiență definitorie a parcursului tău profesional?

Spectacolul-experiment Crimă şi pedeapsă de la Teatrul Tony Bulandra din Târgovişte, în regia lui Dumitru Acriş. Eu am interpretat-o pe Sonia, fiica lui Marmeladov, personaj pe care l-am jucat în anul doi de facultate.

Ce planuri de viitor ai?

Să joc, să joc, să joc!

un articol de Andreea Ciocîrlan

redactat de Delia Dușa

Lasa comentariu